October 17, 2023
Psiholog. Psihoterapeut Maria Stefania Boldea specializata in Terapie Sistemica pentru Familie: Cuplu si Copii
Aici este vorba de situatia in care unul sau ambii parinti sunt atat de ocupati incat nu au timp pentru copil, nici fizic nici afectiv.
Exista si alte forme de abuz pasiv: abandonul, chiar daca este intentionat sau nu. Divortul oricat de amical s/ar desfasura, inseamna parasire. Absentele indelungate ale unui tata care lucreaza in armata, ca navigator, sau pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de timp un parinte este plecat pentru a lucra intr/o alta tara, copilul percepe aceaste absente tot ca abandon. Tot asa este si moartea prematura a unui parinte prin sinucidere sau accident sau boala.
Poate ca acest abandon este necesar, ca si in cazul celui care lucreaza ca si navigator, soldat etc, poate ca abandonul este neintentionat sau inevitabil, ca de pilda o moarte accidentala. In subconstientul copilului, acolo unde se afla setea lui fundamentala de acceptare si iubire toate aceste situatii sunt percepute ca si abandon.
Un parinte flegmatic, depresiv, anxios, obsedat de munca, alcoholic, sau supus altor dependente nu va reusi niciodata sa satisfaca nevoia copilului de a fi acceptat si iubit, de a fi considerat valoros si important in ochi parintelui sau.
Agresiunea verbala pasiva. Nu tipa nimeni la copil, si el nu e niciodata acuzat de nimic dar nici nu e laudat in vreun fel. Nici o incurajare, nici o bucurie, nici un sprijin, nici o felicitare, celebrare… lipsa totala de spontaneitate si entuziasm. Lipsa manifestarii afectivitatii prin imbratisari calde, declaratii de dragoste, cuvinte afectuoase, in consecinta lipsa oricarui contact fizic si afectiv.
Lipsa afectiunii intre parinti este o alta forma de abuz pasiv. Copilul simte pur si simplu armonia sau lipsa totala a acesteia care exista intre parinti. Chiar daca copilul nu este expus la certuri intre parinti, el simte tensiunea cea mai fina care exista intre acestia si o intercepteaza, aceasta avand un impact negativ profund asupra lui, dandu/I o senzatie de nesiguranta si discomfort, si deseori de vinovatie, considerand ca daca parintii nu se simt bine unul cu celalalt I se datoreaza lui.
Parintele care manifesta diverse manii sau perfectionism accentuat poate sa/I impuna copilului viciul sau si fara sa/si dea seama, acest perfectionism ajunge pentru copil o povara foarte greu de suportat.
Daca ai trait langa un parinte care sufera de depresie sau anixietate cronica ai fost intr/o situatie de abuz pasiv. Un parinte excesiv de moralist sau bigot transmite un mesaj agresiv. In loc de bunatate, dragoste, toleranta, copilul “aude” instrainare si alienare.
Obisnuiau parintii tai sa te imbratiseze si se imbratisau intre ei cand tu erai copil?
Iti poti aminti situatii precise cand ai mers la ei cu o problema si ai fost intradevar ascultat, ai simtit ca sunt de partea ta, si ca te sustin ?
Te/au tinut strans in brate cand plangeai si sufereai o pierdere grea pentru tine ?
Ati fost impreuna in diferite locuri interesante pentru tine ?
Ati facut multe lucruri placute impreuna ?
Iti amintesti, privind in urma, ca mereu, parintii tai au fost alaturi de tine si te/au sustinut cand aveai nevoie de ei ? ca erau acolo pentru tine ?
Daca astfel de amintiri nu exista sau sunt foarte palide, aproape nesemnificative, inseamna ca planul tau interior a fost afectat si trebuie sa te confrunti cu aceste abuzuri passive din viata ta.
Bibliografie. “Labirintul codependentei” de dr. Robert Hemfelt, dr. Frank Minirth, dr. Paul Meier. Editura “Pelegrinul”
daca aveti intrebari sau doriti sa faceti o programare:
tel: 0726 227 085