Psiholog. Psihoterapeut Maria Stefania Boldea specializata in Terapie Sistemica pentru Familie: Cuplu si Copii

Autor: MARIA STEFANIA BOLDEA. Psihoterapeut

   Atacul de panică este reacţia exagerată a organismului, manifestată printr-un acces de frică intensă sau anxietate, care prezintă simptome îngrijorătoare, dar neameninţătoare la adresa vieţii. 
Atacul de panică este caracterizat prin bătăi accentuate ale inimii, dificultatea respiraţiei, sentimente de pierdere a controlului sau stări de prăbuşire. În mod obişnuit, durata unui atac de panică durează de la cinci până la 20 de minute şi poate fi provocat de circumstanţe stresante, dar poate apărea şi pe neaşteptate. 
Tulburările legate de panică se diagnostichează în momentul în care atacurile de panică sunt frecvente, existând teama unui eventual eveniment neplăcut. Există posibilitatea ca o persoană să nu dezvolte o tulburare legată de panică, iar aceste atacuri să apară ca tulburări de anxietate. 

Cauzele apariţiei atacului de panică şi factorii de risc 

Nu s-a demonstrat o cauză exactă a tulburărilor de panică. Specialiştii cred că există un dezechilibru între substanţele chimice ale creierului sau că atacurile pot fi transmise genetic. Se presupune ca există şanse de opt ori mai mari ca un copil cu parinţi care au astfel de tulburări să dezvolte boală. Atacurile de panică pot fi provocate de mai mulţi factori. 
Consumul mare de cantităţi de alcool sau întreruperea bruscă a acestuia, consumul mare de băuturi cofeinizate, fumatul excesiv, consumul de droguri, folosirea unor medicamente sau întreruperea bruscă a unui tratament sunt câteva dintre cauzele care declanşează atacuri de panică. 
Totodată, naşterea recentă şi un nivel ridicat al stresului pe termen indelungat pot determina atacul de panică. Anumite condiţii medicale pot cauza atacuri de panică. 
Disfuncţiile tiroidiene, afecţiunile cardiace, tulburările neurologice, astmul bronşic, afecţiunile pulmonare, întreruperea medicaţiei pentru bolile cardiace, depresia si anxietatea, se pot asocia cu atacul de panică. Antecedentele familiale de tulburări cauzate de panică, prolapsul de valvă mitrală şi menopauza sunt alţi factori de risc. 

Semnele şi simptomele atacului de panică 

Simptomele atacului de panică apar brusc, necontrolat, iar intensitatea lor durează chiar şi 10 minute. În general, majoritatea simptomelor dispar în jumătate de oră, pe când altele au nevoie de o oră pentru a dispărea complet. 

Debutul unui atac de panică poate fi în urma unui eveniment stresant, poate fi asociat cu medicaţii sau cu anumite condiţii medicale. Semnele şi simptomele unui atac de panică se manifestă prin respiraţii rapide sau senzaţii de sufocare, prin bătăi puternice şi neregulate ale inimii, prin angină pectorală, transpiraţie, greaţă sau dureri de stomac. 
Ameţeala, nesiguranţa, frisoanele sau valurile de caldură şi ţiuituri în urechi pot fi alte semne. O persoană care are un atac de panică poate simţi o frică de moarte, poate pierde controlul sau are o senzaţie de detaşare faţă de realitate. 

Diagnosticul şi investigaţiile în cazul unui atac de panică 

Medicul specialist, medicul de familie sau medicul generalist poate da un diagnostic corect al atacului de panică. Tratamentul în urma unui diagnostic poate fi stabilit de medicul psihiatru, de un psiholog, de un asistent social cu pregătire specială în tulburări cauzate de panică sau de un consilier. Anumite instituţii de specialitate, cum ar fi sanatoriile, spitalele, clinicile şi agenţiile familiale, au programe de tratament pentru persoanele cu tulburări cauzate de panică.
Dacă o persoană prezintă semnele unui atac de panică este recomandat să consulte un medic pentru a înlătura alte cauze medicale. Investigaţiile vor viza verificarea inimii, a tensiunii arteriale sau analizele medicale. 

Tratamentulul în diagnosticul unui atac de panică 

În funcţie de severitatea atacurilor de panică şi de prezenţa semnelor si simptomelor, se poate recomanda un tratament iniţial care poate include consiliere de specialitate, tratament medicamentos, tratament de întreţinere, în cazul unei medicaţii de lungă durată, precum şi tratament special în cazul în care boala se agravează. 
Totodată, poate fi recomandat un tratament la domiciliu, care constă în exerciţii de relaxare, restricţii la alcool, tutun şi cofeină, precum şi o alimentaţie echilibrată care include alimente proaspete şi evitarea celor cu conţinut mare în zahăr şi grăsimi. Trebuie menţionat faptul că aceste tratamente pot da rezultate în timp şi că este esenţial de respectat sfaturile specialiştilor. 

Prevenirea atacului de panică 

Simpla evitare a unor situaţii sau locuri nu poate garanta evitarea unui atac de panică. Este posibilă reducerea severităţii unui atac de panică printr-un tratament care reduce anxietatea, prin limitarea factorilor declanşatori cum este cofeina sau alcoolul, printr-un tratament medicamentos şi prin consiliere, iar dacă simptomele se înrăutăţesc, este recomandată contactarea unui medic. 

sursa: http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale 

daca aveti intrebari sau doriti sa faceti o programare: 
tel: 0726 227 085 
e-mail: dmboldea@yahoo.com 

Va multumesc si astept cu drag 
sa ne cunoastem, 
si sa lucram impreuna 
MARIA STEFANIA BOLDEA 
Psiholog. Psihoterapeut