Psiholog. Psihoterapeut Maria Stefania Boldea specializata in Terapie Sistemica pentru Familie: Cuplu si Copii

Bolile de alimentatie sunt de mai multe tipuri: 
    – Anorexia nervoasa 
    – Bulimia nervoasa 

EDNOS -tulburari de alimentatie de tip nespecificat 

Bolile de alimentatie sunt tulburari caracterizate prin modificarea drastica a comportamentului alimentar si au consecinte grave, atat psihice, cat si fizice. 

Desi sunt atat de dramatic legate de alimentatie, aceste boli sunt in realitate suferinte psihice, legate de inabilitatea de a “procesa” anumite sentimente: frica de maturizare, anxietatea determinata de probleme cu familia, probleme cu cei din jur, lipsa de control asupra propriei vieti. 

De aceea, bolile de alimentatie nu trebuiesc tratate ca si “mofturi” sau comportamente fara importanta. Anorexicul si bulimicul nu doresc sa fie asa, nu au nici o vina pentru ceea ce li se intampla si trebuiesc ajutati pentru a putea iesi din cercul vicios pe care boala il creeaza pentru ei. 

Diagnosticul tulburãrilor de comportament alimentar este simplu, direct, si poate fi pus chiar cu cunostinte si experientã moderate, prin identificarea directã în istoricul psihiatric si în timpul examinãrii psihice, fãrã a fi necesarã o evaluare medicalã extinsã. 

Atentie: nu oricine devine anorexic sau bulimic! Tulburarile de dispozitie, anxioase si OCD în copilarie si aparitia precoce a trasaturilor de personalitate de tip perfectionist par sa fie factori de vulnerabilitate majori in dezvoltarea tulburarilor de comportament alimentar, in special a anorexiei nervoase. La tinerele femei cu o stima de sine nu foarte inalta, tachinarea de catre familiile lor, de prieteni, sau influentarea lor de catre niste persoane autoritare (medici, asistenti medicali, profesori, antrenori) legat de nevoia de a-si modifica forma si greutatea contribuie la vulnerabilitate. 

Factori favorizanti si declansatori in bolile de alimentatie:genetici: studiile populationale sugereaza ca factorii genetici pot contribui într-o proportie de circa 50% sau chiar mai mult la aparitia anorexiei si bulimiei nervoase. 
familiali: 
preocuparea permanenta in familie pentru diete si slabit; 
presiunea din partea familiei: studiile au aratat ca 40% dintre fetele de 9 si 10 ani care au slabit au facut-o la presiunea din partea mamei 
un istoric de obezitate in familie 
un istoric de suferinte psihice in familie 
abuzuri sau traume in familie 
socio-culturali: de multe ori cei din jur (colegi, prieteni cu preocupare pentru slabit sau cu atitudini batjocoritoare la adresa celor mai plinuti) si cutumele culturale (“slab inseamna frumos”) pot determina declansarea unei preocupari excesive pentru dieta. 
Principalele evenimente ce stau la originea deciziei de a urma un regim 

DEBUTUL RELATIEI CU BAIETII.
 Pentru anumite adolescente debutul relatiei cu baietii constitue o sursa importanta de neliniste. Ea se gandeste daca va fi la inaltime si daca ea le va placea. Frica lor de dezamagire este atat de prezenta incat ele prefera sa se izoleze decat sa fie rejectate sau ridiculizate. Aceste fete adopta un regim alimentar în speranta ca vor gasi aceasta perfectiune care sa le puna la adapost de respingere si umilinta. 

O DECEPTIE INTR-O PRIMA RELATIE DE IUBIRE. Anumite fete decid sa adopte un regim alimentar ca urmare a unei separari de prima lor iubire. In general aceste fete ajung la concluzia ca separarea s-a produs pentru ca ele nu sunt cu adevarat la inaltime. Prin pierderea în greutate ele spera intr-o ameliorare a situatiei prin ceea ce se poate face, adica sa actioneze asupra corpului. 

FRICA DE SEXUALITATE. Unele fete traiesc o anxietate intensa fata de sexualitate. Slabind ele fac sa le dispara sânii, rotunjimile si sa se intrerupa ciclul menstrual, cãutând sã amâne pentru mai tarziu experientele sexuale. 

INFLUENTA PRIETENILOR. O remarca ironica din partea pritenilor, o schimbare a scolii sau pierderea contactului cu prietenii foarte apropiati pot face ca aceste adolescente sa se izoleze social. Nu mai simt energie, nici curaj, nici incredere în ideea de a creea noi contacte, ele decizand sa piarda în greutate cu speranta ca silueta va participa la insertia lor sociala. 

SCHIMBARI ÎN CONFIGURATIA FAMILIEI Anumite schimbari în configuratia familiei – despartirea de un frate, de o sora care era în mod special mai apropiata, prezenta prelungita a unui membru a familiei largite sau al unui prieten în familie, absenta unuia dintre parinti, sentimentul de a fi abandonat de parintele preferat face ca anumite adolescente sa aiba sentimentul pierderii lor în familie. Aceasta schimbare a configuratiei familiale va determina o slaba inserare a adolescentelor în societate. Adoptarea conduitelor constituie în acest context o strategie pentru recucerirea locului pierdut în familie sau pentru ramanerea acasa a membrului care trebuie sa plece. 

GREVA FOAMEI
 Anumite adolescente vor sa scape de controlul omniprezent al parintilor lor. Atitudinea intruziva a parintilor face anumite adolescente sa decida a urma un regim alimentar, de a-si putea demonstra lor si celorlalti capacitatea de a infrunta dificultatile. 

FRICA DE OBEZITATE Unele adolescente, provenite din familii unde diferiti membri sunt obezi, urmeaza un regim alimentar. Frica de a deveni obeze le conduce spre o pozitie de aparare fata de obezitate si umilinta ce o acompaniaza. Din contra, la tinerele fete care provin dintr-un mediu unde subtirimea este impusa, ca de exemplu la gimnaste si la dansatoare, o crestere în greutate poate semnifica pierderea statutului pe care il ocupa în grupa sau intr-un spectacol. Castigarea în greutate este catastroficã deoarece ele au consacrat o buna parte din viata lor în construirea acestui statut. Ele vor face orice pentru a evita o astfel de catrastofa. 

O AGRESIUNE SEXUALA
 In anumite cazuri de agresiune sexuala fetele pierd în greutate, aceasta fiind vazuta ca o purificare a corpului. 

DIFICULTATEA DE MATURIZARE 
SCADEREA PONDERALÃ – CONSECINTÃ A UNOR AFECTIUNI SOMATICE Sunt adolescente carora unele afectiuni somatice le produce panica cu frica de moarte. Ele refuza sa manance, iar mamele lor sunt de cele mai multe ori alaturi de ele. Familia este tot timpul concentrata asupra adolescentei. Atitudinea protectiva a parintilor antreneaza astfel aceasta atitudine regresiva si contribuie la mentinerea anorexiei atipice. 

Factorii de mentinere in bolile de alimentatieMulti indivizi, care au initiat regimuri alimentare severe si au avut diferite grade de simptome ale unor tulburãri de comportament alimentar, nu ajung sã dezvolte tulburarea completã, nu întrunesc complet criteriile pentru tulburarea de comportament alimentar. 

Multi dintre cei care au urmat regimuri alimentare si au avut simptome ale tulburãrii de comportament alimentar sau forme subsindromale au încetat comportamentul alimentar anormal, luând aceastã experientã ca pe o învãtãturã. 

Factorii de mentinere majori în bolile de alimentatie sunt reintãririle externe sociale si interne psihologice. Laudele sociale determinã întãrirea externã pentru pierderea ulterioarã în greutate la pacientii perfectionisti, perseverenti, care au pierdut o anumitã greutate prin diete, exercitii fizice sau amândouã. 

Reusita de a pierde în greutate reprezintã primul motiv al autocontrolului intern efectiv când pubertatea este covârsitoare, când copilãria este nefericitã, sau când existenta ca adult este neatractivã si înspãimântãtoare, si când tendintele perfectioniste sunt inadecvate pentru întrecerile din adolescentã. 

Anorexia mentalã este o pseudosolutie cãtre provocãrile existentiale ale adolescentei, sanctionatã implicit. Cu un control rigid al greutãtii, procesele par sã fie mai bine controlate. Dupã o scãdere semnificativã în greutate, prin dietã sau prin cresterea eliminãrilor, încercãrile de alimentare sãnãtoasã pot sã accentueze simptomele medicale nedorite în scurt timp, cum ar fi regurgitãrile gastrice, retentia de fluide, ducând la reinnoirea regimului alimentar bazat pe experienta cã mâncatul normal este dureros si imposibil. 

Se speculeazã cã exista mecanisme exacte prin care se modificã procesele psihologice in bolile de alimentatie. Anorexia apare în general în adolescenta, perioada marcata de un cumul de incercari ale dezvoltarii pe care trebuie sa le infrunte la inceputul pubertatii, cum ar fi redefinirea relatiei cu prietenii, relatiile cu baietii, debutul sexualitatii, autonomizarea si diferentierea de familie. Majoritatea anorexicelor sunt mai putin pregatite sa faca fata acestor multiple solicitari. 

Multe dintre ele provin din famili care le-au protejat si le-au pus la adapost de dificultati, ele avand ocazii mai putine de a invata sa faca fata acestora, sa-si dezvolte si sa isi exercite supletea ( abilitatile ) de adaptare. In acest context, de o vulnerabilitate mai mare, ea intalneste uneori un eveniment banal în care se simte complet nepregatita, neputincioasa si inferioara. In general în acest moment ea decide sa urmeze un regim. Aceasta decizie ii va readuce controlul asupra vietii si ii va reasigura valoarea personala. 

Relatia cu alimentele in bolile de alimentatieRaportul cu alimentele si raportul cu propriul corp sunt doua dimensiuni puse imediat în evidenta de adolescentele anorexice. 

Pe deoparte ele afirma ca nu le este foame si au un anumit dezgust pentru alimente, pe de alta parte le place sa prepare mese pentru familiilor lor si resimt o placere bolnavicioasa si o anumita fericire sa ii vada pe ceilalti ingrasandu-se. Ele nu se cred slabe, ci inca un pic rotunde la fata, la coapse si burta. Uneori slabirea le infricoseaza si le face sa se gandesca la moarte. 

De departe aceste adolescente nu decid sa devina anorexice. Ele spun ca au devenit anorexice dupa ce au vazut un documentar, au citit o carte sau un articol pe acest subiect. In general obiectivul lor initial este de a pierde cateva kilograme pe care le considera în plus. De remarcat ca majoritatea dintre ele au o greutate normala la momentul în care decid sa urmeze un regim de slabit. Pentru aceste adolescente satisfactia pe care o simte fiecare la pierderea catorva kilograme disgratioase se transforma rapid intr-o placere triumfala, auto privarea si disciplina devenind virtuti supreme. 

O alta trasatura ce caracterizeaza un numar mare de adolescente anorexice este interesul pe care il manifesta pentru bucatarie. Se pare ca simplul contact cu alimentele le da o satisfactie ca si cum ar fi un proces de sublimare, anumite dorinte ale lor devorante. Mai mult, daca nu cedeaza acestei tentatii, ele intaresc influentarea si reafirmarea atat asupra lor, cat si asupra anturajului lor, impresionand puternic prin capacitatea lor de control. 

Paralel le place sa vada cum anturajul mananca platouri de preparate, dar ele refuza sa manance, le da un sentiment de forta, astfel ca placerea lor ascunsa este sa ii vada pe ceilalti luând în greutate, iar ele sa se simta mai slabe. Aceasta remarcã ne ajutã sa intelegem de ce anorexicele detesta sa fie acompaniate de cineva la dietã, ca si cum ele se simt atunci obligate de a releva provocarea ca mai buna în reducerea inca mai mult a consumului de alimente. 

Pentru a castiga un control mai bun asupra senzatiei de foame intensa pe care o resimte si frustratiile generate de restrictiile alimentare care se impun, anorexicele ritualizeaza putin cate putin conduitele lor alimentare. Mesele urmeaze un orar strict, se deruleaza numai dupa o secventa riguros stabilita, pe care nimic nu o va perturba. 

Totul este bine stabilit, pus în ordine pentru a nu putea ceda la tentatii. Progresiv viata lor devine o succesiune de ritualuri. Zilele sunt minutios organizate, cronometrate si incarcate: fara un pic de timp liber, fara un pic de loc lasat neatentiei, imprevizibilului si necunoscutului. Ritualul devine un mod de a controla, de a domestici, de a domina si de a inabusi dorintele irezistibile pe care le simt si tensiunea extrema inevitabil aparuta prin restrictiile alimentare ce se impun. 

In acest context de o extrema rigiditate si ritualizare optima, fiecare eveniment conflictual, stresant sau o simpla neatentie poate zdruncina serios un echilibru optinut prin forta unor rigori constante, dar cu toate acestea extrem de fragile. 

Controlul anorexicei poate astfel sa cedeze, ceea ce provoaca prabusirea constructiei minutioase a cotidianului. Pot astfel surveni apisoade bulimice traite intr-o veritabila stare de panica, traducandu-se prin anularea capacitatii de control, pierderea stimei de sine practic pana la starea de epurare. Confruntate cu aceste excese si pentru a-si gasi echilibru, adolescentele anorexice trebuie pe de-o parte sa dezvolte alte strategii care pot indeplini corect misiunea lor de contentie si pe de alta parte cresterea rigiditatii controlului alimentar, de exemplu prin ritualizarea mai mare a fiecaruia din aceste comportamente. 

Cu toate acestea si în pofida acestei inflatii de control este probabil ca “ slabiciunile “ sa fie din ce în ce mai frecvente si violente în manifestarea lor. Daca anorexia se prelungeste, acest exces mentine adolescenta intr-o situatie de tensiune extrema. Cresterea metodelor de control si ritualurile de orice fel devin rau tolerate si denuntate de anturaj, alternand cu faze de depresie si de indoieli profunde, sunt indicatori care arata ca situatia anorexicei se degradeaza si ca suferinta sa si detresa ating un nivel critic. 

Dupa cum sublineaza Garner, anorexicele au dificultati în stabilirea relatiilor sociale. In general ele se simt inferioare celorlalti, incapabile, insignifiante, si sunt excesiv de sensibile la influenta celorlalti. Au astfel dificultati de a se intergra intr-un grup de perechi si se simt incapabile sa se detaseze de influenta parintilor pentru a infrunta noile realitati ale perioadei de adolescenta. 

Mai mult dupa cum arata Helen Bruch, R. Pauze si D. Lacharite, ele adesea se izoleaza în cursul anului ce precede debutul maladiei. In acest context slabirea prin interesul pe care il suscita reprezinta un atu posibil din punct de vedere al insertiei sociale. Diferiti factori psihologici se asociaza în egala masura în aparitia conduitei anorexice si creeaza o imagine destul de precisa în pofida diversitati cazurilor. Factorii indetificati de cercetatori în domeniu sunt urmatorii: 

– anorexia este o manevra adaptativa la fetele ce au o frica intensa de schimbari biologice asociate maturizarii. – ea poate de asemenea fi considerata ca o conduita ce poate exprima frica de obezitate, frica ce ramane chiar daca pierde în greutate. Frica de ingresare se traduce prin frica de a vrea sa infrunte cerintele legate de adolescenta si schimbarile biologice. Traind cu slaba stima de sine, anorexicele se percep ca incompetente în performantele personale si sociale. Pierderea în greutate are rolul de a elimina aceste indoieli. 

sursa: http://www.anorexie-bulimie.ro/index.html

daca aveti intrebari sau doriti sa faceti o programare: 
tel: 0726 227 085 
e-mail: dmboldea@yahoo.com 

Va multumesc si astept cu drag 
sa ne cunoastem, 
si sa lucram impreuna 
MARIA STEFANIA BOLDEA 
Psiholog. Psihoterapeut